De cata motivatie e nevoie sa-ti scrii licenta?

De multa.

Mai ales atunci cand pui suflet in ceea ce scrii si cum scrii si sa vezi ca tot nu-i bine. Incerci iar si iar si iar… si iar nu-i bine. O iei de la capact, incerci sa fii mai “academic” si poate asa, intr-un final, daca o da Domnu, e pe placul cui trebuie. Te demoralizezi si e greu sa te ridici. Eu am nevoie de suturi in fund ca sa o iau de la capat.Ceva de genu “Run, Forest, run…”. Halal inteligenta emotionala, ca tot veni vorba. Mda…acum scriu despre cum influenteaza cultura munca emotionala. Chinese? Yes, please.

Pana luni mi-am propus sa trec de 35 de pagini. Pot, stiu ca pot. De unde stiu? Pentru ca ma motiveaza ceva, stiu eu ce, e ascuns bine de tot in mintea mea. Mai scade moralu, hop imi amintesc de ceea ce ma motiveaza, mai scriu 2 pagini. Acum sunt in pauza, o binemeritata pauza. Cum era aia cu “pauzele lungi si dese”? Aham, stiu, eu am inventat-o.