Ati stat vreodata sa cugetati mai adanc la lucrurile care va pasioneaza? De ce tocmai acel lucru? Ce te atrage asa mult la el? De unde a pornit? Mi se intampla foarte des, cel putin in ultimul timp, sa ma gandesc foarte serios sa studiez psihologia… Imi place, mi se pare fascinant sa poti cunoaste un om atat de bine, atat de usor cu “trucuri” extraordinare. Am citit despre psihologia copilului, un subiect care mi se pare fascinant, sa stii ce se intampla in mintea unui copil sau cum se dezvolta el, ce absoarbe din jurul sau, cum trebuie sa-l abordezi si cum sa il cresti.
Imi amintesc ca am avut prima oara contact cu psihologia in liceu si mi-a placut din prima, insa nu am avut acces la carti prea stralucite asa ca am abondonat temporar cocheteala cu acest capitol. Pasiunea mi-a fost reaprinsa de o buna prietena de-a mea, studenta la psihologie. Imi povestea ce anume studiaza si despre perioadele de practica, chiar am imprumutat carti de la ea, m-am oferit chiar si “cobai” pentru diferite teste, doar asa ca sa pot avea contact cu ceea ce inseamna psihologia. O pun sa imi povesteasca mai mereu detalii de la cursuri sau din carti la care ea ajunge mai usor decat mine.
Mi-am nevrozat verisoara, care urmeaza sa devina mamica, cu sfaturi de psiholog amator ce sunt, mi-am innebunit prietenii cu tot felul de teorii si fapte interesante… iar oricand am ocazia, intru in discutii pe teme de psihologie. M-am gandit, de asemenea, ca poate mi-am ratat cariera si trebuia sa ma fac psiholog in loc de sociolog, dar cu toate astea, tind sa privesc psihologia mai degraba ca o pasiune, ca pe un hobby, decat ca pe o profesie… Sau cine stie ce-mi rezerva viitorul?! Cert este ca-mi place, ca ma bucur cand descopar lucruri noi, cand pun in practica ce am citit…
Nu sunt dese lucrurile care sa-mi placa asa mult, caci prefer calitatea si nu cantitatea. Daca ar fi sa fac cariera din psihologie, m-as axa cel mai probabil pe copii, ca si asa imi plac copiii nespus de mult, astfel incat slujba mea ar fi de-a dreptul o incantare! Dar, pentru ca e prea devreme sa ma pot pronunta si mai am de terminat si Sociologia intre timp, nu-mi ramane decat sa inchei apoteotic cu un “vom trai si vom vedea”!
comentarii recente